joi, 27 martie 2014

Amurg

Perdele de străzi luminate în noapte,
 Mi-arata acum orasul ce n-a urmat râul mereu...
 Perdele negre de pace colorate
 În sumbra atingere a zgomotului meu.
 In seara asta sunt treaz și după trei zile de extaz,
 Am înțeles că tu ești tu...
 Am înțeles ca eu vreau să fi tu.
 Și după atâta perindat, pot să mă amuz și să răzbat,
Căci tu mi-ai dat răbdare și o cărare.
 Căci tu, acum privesc în urma ta,
Și vad ceea ce va urma.
 Caci tu. Acum când sunt așa departe,
Mă regăsesc cu tine tot mai în tine.
 Și câte o vorba de zici și îmi arăți că te dedici,
Atunci pe tine tu...
Te vreau.
 Și după luni de stat si stat pot să afirm,
Clar și răspicat,
Caci tu din toata lumea asta mică,
M-ai răsucit și mi-s sucit.
 Și uite c-am ajuns să-ți spun,
Că te iubesc ca un nebun!

Petece

Petece pe o mare neagră,
Stau și privesc unduielile cu teamă,
Petece de om create,
Străbat din pământ în noapte.

Iar eu îți stau cu mâna-n plete,
Murmurând un cânt de veghe.

Petece făr
de croială,
Unde-i liniștea de-odinioară ?
Unde creștetu-ți amu un ceas, 
Buzele-mi lipea.

Petece de dor de ducă,
Mă strabați ca pe-o nalucă,
Și mai că acum un an,
Tânăr și prost ce eram !

Petece din țara mea,
Mă simt mândru și fălos,
Căci știu totul de sus, de jos.



Petece, orașe,văi..
Orbu trece cu urări,
Lumea vine și călare,
Iar eu zbor cu gând de soare.