Ș-atunci când râurile se odihnesc,
Când apa învolburată, tace,
Eu te voi căuta printre stânci golașe,
Eu îți voi da, sărutări uscate.
Și sper că atunci când vântul se va da înapoi,
Și praful îl va lua din case,
Trupul meu se va întoarce să se roage.
Și când din piatră, vântul îmi va aduce apă,
Când din pădurea arsă, cenușa va încolți,
Tu draga mea, așteaptă-mă că voi veni !
