Și-mi vin norii de furtună,
Și vântu-mi bate-n față.
O pană taie apa-n două,
Și se numește rață.
Un fâlfâit, un corb în zbor,
Îmi spune să m-adun,
Să-mi iau picioarele să zbor,
Și să mă duc acum.
Dar n-ascult nici de mine, dară,
Cum asculta-voi de o cioară.
M-arunc în toiul nopții reci,
Și sper ca să nu doară.
Și norii trec se-adună iară,
Nu vreau să-ți spun a mia oară,
-Dar poate-s prost căci încă te simt vară!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu