Catastrofa

Într-o lacrimă de dolomit, mă-mbrac astăzi ca să par trântit,

Mă-nfăşor peste nisip,

Şi alunec , alunec către asfinţit.

Încerc, încerc să-mi exprim revolta,

Încerc, încerc să-mi ating , iar bolta,

Încerc, încerc să-mi permit catastrofa.

Clubul, da, îl ştii, clubul Catastrofa,

Acolo , unde acum o iarnă paşeam ,păşeam,pentru-ntâia oară,

Acolo unde acum un an ,mai îmi turnam un pahar de calvar,

Da, ştii tu bine, acolo unde, înca te mai visam.

Bomba, bomba din şorţul meu,

Erai tu, un dar, un dar venit pe muzică de pace,

Un dar sosit printre ale mele gânduri stângace.

Acum, azi, în plină revoltă, mai ştii tu ce îmi ziceai,

Ce îmi urlai ,cu o voce anostă?

-O să-ţi dai seama că doar eu, eu te-am iubit până la Dumnezeu!

Ah tu perfidă fiinţă moale, atinsă, doar de mine şi de Soare,

Azi îmi dau seama că nu te pot introduce în uitare.