Perindând

Locul dăruit, roșcat, hurduca-n ardoare,
Eu, un adolescent brabete, gândur un cântec pe alee,
Mă dau să-mi caut clisă, da se trecuse ceasu,
Și inima-mi în pansament la rece.

Văd fetele, crescute subțirele și ușoare,
Păcat, n-au auzit de cărți, la ele serialele-s reale,
Cineva să mă ghideze printre ele, că-s ca-n oale.

Fir-aș să fiu, tu cu mine-n glie astă vară!

Mamă de ce te-ai întins a concepe?
N-ai crezut că oi avea oblon pe frunte,
Și că mereu tind să mă-mpreunez la buric.

Spune-le tu : deschide-te, are să te cunoască vere,
Căci odinioară, cu papornița din cătun plecași,
Și cu umăru-n iarbă, gemetele-ți ascultași,
E bine neică, acuși o cărămidă-ți ajunge.

Brațele mi-s în poieniță-n iarbă,
Printre vin de leuștean, leuștean bătut de brumă,
Și cu gându la căsuță, înjuga-mi-aș boii la căruță,
Să-ți prind o frântură din a ta pictură.

Da, visele mele-s groase, aproape de un bănicior,
Cam cât cântăream eu ca și fecior.

Și mai pe acum, undeva într-un lift blocat,
Pe seară, simt că-mi e frică.
Da am voință, ce-i drept puțin sunt limitat,
Cam la un chioșc, cu tot cu credință.

Și mai zici să-mi dezvălui zilele-n ochii tăi!

Dar lasă, căci zâmbetul unei curve,
E un moment ce-mi dă contur,
Și după țin dietă, trec și mestec pită.

Băieți, care va să zică, noi nu avem nevoi,
Iar singura bucurie pe stradă-s oamenii.

Mulțimea e în extaz, dădu în streche,
Îi pun căpăstru și o iau pe ulițe.

Oh, tu prieten, atingerea-mi respiră,
Și fetele mi se perindă, se aliniază-n grindă,
Și-mi miroase a uscat, of, maica mea!