De n-o fi să fie..!

O inspiraţie, o atingere un zâmbet,o legatură pentru cuget,

Ce-mi doream acum un an,

Ce-mi vroiam să nu mă-nec la mal,

Şi mi-am răpus cu luare-aminte astăzi toate acele cuvinte.

Să plec, să stau, să continui cu jurăminte prin borcan?

Să uit, să-mi amintesc ,să-mi trăiesc momentul care...

Care în şoaptele de disperare,

M-a aruncat spre unghia ce încă doare.

Să mint , să mă mint cu faţa-n sare,

Să-mi leagan plăcerea şi să-mi reneg durerea..?

Când mă taie lucrurile, îţi jur o să îmi uit apusurile!

Azi mai stau vreo două clipe,

Aştepând să-mi car surprize,

Mâine reglementarea-i grea,

Dar trebuie să trec de ea.

Atacându-mi greutatea încă sper să simt dreptatea,

De n-o fi să fie bine, tot mă voi avea pe mine!