Evadare spre iubire

Cremă arsă din uitare

Ludicul mi-l vrea în zare

Antebraţul mi-l aprinde

Urme adânci prin ploi străpunge

Destoinice străbătute, de văi largi, de mult umplute,

Iară tu ce mi te-arăti , blând, cu vocea ce n-o stiu,

Uit acum şi ce-am avut, într-o lume de nevoi.

De unde tu mă străpungi,

Mă pătrunzi şi mă îngropi

În pieptul tău dezgolit, 

Unde numai tu te-auzi.

Păsesc într-o lume nouă

Inocentă şi senină ce vrea viata să-mi aline

Şi înaintând uşor, te cioplesc şi escavez

După rigole mă ghidez

Sufletul sa ţi-l găsesc

Şi ajung la patul tău şi tu erai,

'Mi-apăreai ca un zenit

Într-o lume nadirată

Te cuprind si îţi şoptesc

În al lumii răsărit

-Te iubesc până-n asfinţit!